Apicultorii, in marea lor majoritate, sunt o categorie de muncitori onesti, cinstiti, seriosi si foarte ingeniosi in aplicarea diverselor procedee legate atat de stuparit cat si de uneltele folosite in toate aspectele acestei frumoase meserii.
In ciuda celor afirmate dar mai ales in contextul actualitatii cotidiene, dominata de solutii inovatoare, care par sa rezolve dificultati existente de secole, as vrea sa aduc in atentie “Insarmarea ramelor apicole folosind capse sau nituri” .
La fel ca in cazul altor echipamente apicole, nu pot sa nu observ, faptul ca pe piata apar tot felul de produse destinate apiculturii cum ar fi “folie strech pentru stupi” sau “aracet pentru rame apicole” si chiar “capse pentru rame apicole”. Oportunistii tind sa alature denumirii unui produs, apelative ca : “…de uz apicol” , “…pentru albine” , “…pentru rame”, “…pentru stupi” , urmarind ca singur scop accesarea segmentului de piata “APICULTORI”.
Avand in vedere subiectul acestui articol, as vrea sa ne concentram pe “capsele pentru rame apicole” si “insarmarea ramelor la care sunt montate astfel de capse”.
Dupa cum probabil ati ghicit, capsele sau niturile pentru rame apicole nu au fost create de producator special pentru uz apicol, DAR aici intervine aspectul de marketing de care va aminteam anterior - “…pentru rame apicole”. Daca veti analiza putin capsele existente pe piata veti observa ca exista doua marimi, insa nici una nu atinge adancimea corecta (9 – 10 mm) pentru lateralul unei rame apicole, astfel incat sa nu se mai produca acea ruptura a lemnului atunci cand este penetrat de cuiul pe care este introdusă capsa.
Cam atat legat de capse…nu este prea mult de comentat la acest capitol intrucat acestea isi ating scopul pentru care au fost create. De bine … de rău, folosind un simplu cui sau un “Dispoztiv pentru gaurit si introdus capse”, dupa montarea capselor pe rama, apicultorul va reusi intradevar, sa insarmeze mai usor rama, dar consider eu, se pierde din vedere scopul principal al insarmarii unei rame.
Bineinteles aici expun pareri proprii, care au la baza o lunga practica apicola, de-a lungul careia m-am confruntat cu aceleasi probleme ca ale oricarui apicultor, dar constat ca, asa cum “Nu orice musca face miere !”, nici orice inventie nu este cea mai buna solutie.
Nu voi face nici o afirmatie legata de faptul daca este bine sau nu sa montam capse la rame, dar as vrea sa reflectati la urmatorul aspect :
Chiar si incepatorii detin in stupina rame insarmate normal... gauri date simplu si eficient cu burghiu subtire 1 – 1.5 mm, dupa care se introduce sarma. Se tensioneaza, sarma bineinteles patrunde putin in lemn, dupa care se leaga. In stup, albinele vor propoliza aceste gauri si astfel sarma se va fixa si mai bine. In transport, ma ales dupa cules, anumite sarme tensionate ceva mai tare, se vor rupe ... dar atat. Din cele cinci sarme ale unei rame (1/1), chiar daca se rupe una, restul vor ramane fixate, tocmai datorita faptului ca au patruns putin in lemn; daca mai luam in considerare si faptul ca sunt propolizate la nivelul gaurii de trecere prin lateralul ramei si faptul ca sunt fixate si in fagurele cladit, este simplu de dedus faptul ca chiar daca se rupe o sarma, nu inseamna ca pierdem rama.
Oare ce se intampla in aceeasi situatie, dar cu o rama la care sunt montate capse. Va spun tot eu – toate sarmele ramei se vor detensiona, de sus pana jos, pentru ca asa cum au fost introduse mai usor, din comoditatea apicultorului, la fel de usor vor aluneca in sens invers cand se va rupe o sarma.
Daca mai punem la socoteala si anii cand nu cladim nici o rama, ne putem da seama cu usurinta ce inseamna sa pierdem rame cladite.
Eu nu sunt dispus sa pierd nici o rama cladita si personal nu folosesc capse la montarea si insarmarea ramelor. Cand se rupe sarma, analizez consolidarea fagurelui, si daca nu se impune inadirea acesteia, pur si simplu fixez sarma cu un cuisor inaintea punctului de rupere.
Oare de ce batranii apiculturii nu au introdus capse la rame ?!?! Nu este o tehnologie prea complicata nici pentru acum 100 de ani.
Probabil dansii erau preocupati mai mult de albina din "cizma", decat de cum arata "cizma" !
Succes !
In ciuda celor afirmate dar mai ales in contextul actualitatii cotidiene, dominata de solutii inovatoare, care par sa rezolve dificultati existente de secole, as vrea sa aduc in atentie “Insarmarea ramelor apicole folosind capse sau nituri” .
La fel ca in cazul altor echipamente apicole, nu pot sa nu observ, faptul ca pe piata apar tot felul de produse destinate apiculturii cum ar fi “folie strech pentru stupi” sau “aracet pentru rame apicole” si chiar “capse pentru rame apicole”. Oportunistii tind sa alature denumirii unui produs, apelative ca : “…de uz apicol” , “…pentru albine” , “…pentru rame”, “…pentru stupi” , urmarind ca singur scop accesarea segmentului de piata “APICULTORI”.
Avand in vedere subiectul acestui articol, as vrea sa ne concentram pe “capsele pentru rame apicole” si “insarmarea ramelor la care sunt montate astfel de capse”.
Dupa cum probabil ati ghicit, capsele sau niturile pentru rame apicole nu au fost create de producator special pentru uz apicol, DAR aici intervine aspectul de marketing de care va aminteam anterior - “…pentru rame apicole”. Daca veti analiza putin capsele existente pe piata veti observa ca exista doua marimi, insa nici una nu atinge adancimea corecta (9 – 10 mm) pentru lateralul unei rame apicole, astfel incat sa nu se mai produca acea ruptura a lemnului atunci cand este penetrat de cuiul pe care este introdusă capsa.
Cam atat legat de capse…nu este prea mult de comentat la acest capitol intrucat acestea isi ating scopul pentru care au fost create. De bine … de rău, folosind un simplu cui sau un “Dispoztiv pentru gaurit si introdus capse”, dupa montarea capselor pe rama, apicultorul va reusi intradevar, sa insarmeze mai usor rama, dar consider eu, se pierde din vedere scopul principal al insarmarii unei rame.
Bineinteles aici expun pareri proprii, care au la baza o lunga practica apicola, de-a lungul careia m-am confruntat cu aceleasi probleme ca ale oricarui apicultor, dar constat ca, asa cum “Nu orice musca face miere !”, nici orice inventie nu este cea mai buna solutie.
Nu voi face nici o afirmatie legata de faptul daca este bine sau nu sa montam capse la rame, dar as vrea sa reflectati la urmatorul aspect :
Chiar si incepatorii detin in stupina rame insarmate normal... gauri date simplu si eficient cu burghiu subtire 1 – 1.5 mm, dupa care se introduce sarma. Se tensioneaza, sarma bineinteles patrunde putin in lemn, dupa care se leaga. In stup, albinele vor propoliza aceste gauri si astfel sarma se va fixa si mai bine. In transport, ma ales dupa cules, anumite sarme tensionate ceva mai tare, se vor rupe ... dar atat. Din cele cinci sarme ale unei rame (1/1), chiar daca se rupe una, restul vor ramane fixate, tocmai datorita faptului ca au patruns putin in lemn; daca mai luam in considerare si faptul ca sunt propolizate la nivelul gaurii de trecere prin lateralul ramei si faptul ca sunt fixate si in fagurele cladit, este simplu de dedus faptul ca chiar daca se rupe o sarma, nu inseamna ca pierdem rama.
Oare ce se intampla in aceeasi situatie, dar cu o rama la care sunt montate capse. Va spun tot eu – toate sarmele ramei se vor detensiona, de sus pana jos, pentru ca asa cum au fost introduse mai usor, din comoditatea apicultorului, la fel de usor vor aluneca in sens invers cand se va rupe o sarma.
Daca mai punem la socoteala si anii cand nu cladim nici o rama, ne putem da seama cu usurinta ce inseamna sa pierdem rame cladite.
Eu nu sunt dispus sa pierd nici o rama cladita si personal nu folosesc capse la montarea si insarmarea ramelor. Cand se rupe sarma, analizez consolidarea fagurelui, si daca nu se impune inadirea acesteia, pur si simplu fixez sarma cu un cuisor inaintea punctului de rupere.
Oare de ce batranii apiculturii nu au introdus capse la rame ?!?! Nu este o tehnologie prea complicata nici pentru acum 100 de ani.
Probabil dansii erau preocupati mai mult de albina din "cizma", decat de cum arata "cizma" !
Succes !
